LEGEA PENTRU ORGANIZAREA ADMINISTRAŢIEI
PUBLICE LOCALE

(extrase)

Adoptată: 3 august 1929, la Bucureşti.

Text: Monitorul Oficial nr. 170 din 3 august 1929, p. 6186–6254.

TITLUL I
ÎMPĂRŢIREA ADMINISTRATIVĂ A TERITORIULUI

Art. 1. – Teritoriul României se împarte din punct de vedere administrativ, în judeţe şi judeţele în comune.

Judeţele sunt subdivizate în plăşi.

Comunele pot fi subdivizate în sectoare, în condiţiile stabilite în legea de faţă. Judeţele, comunele şi sectoarele comunale sunt persoane juridice.

Asociaţiile mai multor judeţe sau comune sunt constituite în condiţiile şi după normele prescrise de această lege.

Art. 2. – Limitele comunelor şi judeţelor sunt stabilite de lege.

Nici o modificare teritorială a judeţelor sau comunelor nu se poate face decât în condiţiile şi în conformitate cu normele stabilite în legea de faţă.

(…)

TITLUL II

CAPITOLUL II

Dobândirea şi pierderea calităţii de membru al comunei

Art. 10. – Fiecare locuitor al ţării, fără deosebire de vârstă, sex, naţionalitate sau confesiune, trebuie să fie membru al unei comune şi să participe la sarcinile ei.

Art. 11. – Străinii nu se vor putea stabili într-o comună înainte de a îndeplini formalităţile prevăzute de legea specială.

Locuinţa vremelnică sau de scurtă durată într-o comună nu este supusă decât măsurilor de ordine şi siguranţă.

(…)

CAPITOLUL IV
Organizarea comunelor

PARTEA I
Comuna rurală

(…)

Secţia I

l. Administrarea comunelor rurale formate
din mai multe sate

a) Compunerea şi atribuţiunile consiliului

Art. 25. – Consiliul comunal rural în comunele formate din mai multe sate este alcătuit din consilieri aleşi prin sufragiul universal, direct şi secret, cu reprezentarea minorităţii, în conformitate cu dispoziţiile acestei legi şi din toţi primarii săteşti din cuprinsul comunei sau din înlocuitorii lor.

Numărul de consilieri aleşi se stabileşte în proporţie de un consilier la o mie de locuitori.

Pentru alegerea lor, satele care compun comuna rurală sunt grupate în circumscripţii electorale şi fiecare alege câte 3 consilieri.

Dacă numărul de consilieri rezultat din proporţia stabilită nu ar fi divizibil cu 3, el se completează cu 1 sau 2.

Numărul minim al membrilor din consiliu trebuie să fie de 6 consilieri. În cazul când numărul locuitorilor nu va putea da acest minimum, diferenţa se va completa cu noi consilieri.

Consiliul comunal se alege pe termen de 5 ani.

Mandatul consilierilor comunelor rurale este gratuit. (…)

PARTEA II

(…)

Secţia ll

Compunerea consiliilor orăşeneşti şi municipale

Art. 73. – Consiliul este compus din membri aleşi şi membri de drept.

Art. 74. – Alegerea membrilor consiliilor orăşenesti  şi municipale se efectuează prin vot universal, egal, direct, secret, obligatoriu, cu scrutin de listă, pe baza reprezentării proporţionale, în conformitate cu dispoziţiile legii de faţă.

Art. 75. – Numărul consilierilor se stabileşte în proporţie cu populaţia.

Acest număr este de:

36 în municipiile cu o populaţie care întrece numărul de 100 000 locuitori;

32 în municipiile cu o populaţie care întrece numărul de 50 000 locuitori;

32 consilieri în oraşele reşedinţă de judeţ care au cel puţin 12 000 locuitori;

24 în oraşele cu o populaţie de peste 25 000 locuitori;

18 în oraşele cu o populaţie de peste 10 000 locuitori;

16 în celelalte comune urbane, oricare ar fi numărul locuitorilor.

(…)

Art. 77. – Sunt membri de drept cu vot deliberativ în consiliile urbane:

a) Rectorul universităţii sau conducătorul şcolii de învăţământ superior din localitate;

b) Câte un reprezentant al şcolii statului din localitate, de învăţământ primar, secundar (gimnazii, şcoli normale, profesionale, medii) şi un reprezentant al şcolilor secundare particulare cu drept de publicitate, care aparţin grupului minorităţii celei mai numeroase din localitate, desemnaţi prin vot de membrii corpului din care fac parte;

c) Câte un reprezentant al bisericilor naţionale si un reprezentant al bisericii minoritare cu cel mai mare număr de credincioşi din localitate, desemnaţi prin vot de membrii corpului din care fac parte;

d) Preşedinţii Camerelor de industrie şi comerţ şi ai Camerelor de agricultură din localitate;

e) Un membru ales de către industriaşii şi comercianţii din localitate, care au drept de alegători pentru Camera de comerţ şi industrie respectivă.

(…)

TITLUL III

JUDEŢUL

CAPITOLUL II

Administraţia judeţeană

Secţia ll

Consiliul judeţean

A) Compunerea consiliului judeţean

Art. 197. – Numărul consilierilor judeţeni aleşi se stabileşte în proporţie cu populaţia, fără deosebire de sex, vârstă sau origine etnică. În acest calcul nu intră populaţia municipiului.

Acest număr este de 42 consilieri în judeţele care au o populaţie mai mare de 400 000 locuitori.

36 de consilieri în cele mai mari de 200 000 locuitori, 30 în celelalte judeţe.

Din 10 în 10 ani consiliul judeţean va verifica dacă creşterea populaţiei nu necesită o schimbare în numărul consilierilor judeţeni aleşi în conformitate cu normele stabilite mai sus. În acest caz votul consiliului judeţean va fi supus aprobării directorului ministerial.

Art. 198. – Sunt membri de drept cu vot deliberativ: primarul oraşului sau al municipiului reşedinţă al judeţului, preşedinţii camerelor de agricultură, industrie şi comerţ.

Cu vot consultativ: şeful serviciilor: de finanţe, de învăţământ, al sănătăţii publice şi ocrotirilor sociale, al lucrărilor publice, al agriculturii şi domeniilor cu atribuţii asupra judeţului şi cu reşedinţa în judeţ; protoereii bisericilor naţionale care îşi au sediul în oraşul de reşedinţă al judeţului, precum şi cel mai înalt în grad dintre reprezentanţii Cultului Minoritar cu cel mai mare număr de credincioşi pe teritoriul judeţului.

(…)

TITLUL VII

DISPOZIŢII COMUNE

CAPITOLUL I

Alegeri administrative

Secţia l

Principii generale

Art. 365. – Consiliile judeţene şi comunale, afară de comunele rurale formate din mai multe sate, se aleg prin vot universal, egal, direct, secret, obligatoriu, cu scrutin de listă, pe baza reprezentării proporţionale.

Consiliile comunale rurale formate din mai multe sate se aleg de asemeni prin votul universal, egal, direct, secret, obligatoriu, cu reprezentarea minorităţii pe temeiul scrutinului limitativ, după cum se specifică mai jos.

(…)

Această lege s-a votat în Adunarea Deputaţilor în şedinţa de la 22 iulie anul 1929 şi s‑a adoptat cu majoritate de două treimi şi anume două sute opt zeci şi unu voturi, contra şapte.

Preşedinte, Şt. Cicio Pop

(L.S.A.D.)

Secretar, Ilie Rădulescu

Această lege s-a votat de Senat în şedinţa de la 25 iulie anul 1929 şi s-a adoptat cu majoritate de două treimi  şi anume una sută cinci zeci şi nouă voturi, contra patru.

Preşedinte, Traian Bratu

(L.S.S.)

Secretar, Titus Staicu

Promulgăm această lege şi ordonăm ca ea să fie investită cu sigiliul statului şi publicată în “Monitorul Oficial”.

Dat în Bucureşti, la 29 iulie 1929.

În numele Maiestăţii sale, regelui MIHAI I:
Nicolae, principe al României,
Miron, patriarhul României,
Gheorghe Buzdugan
(L.S.St.)

Ministru de interne,
Dr. AI. Vaida-Voievod

Ministrul justiţiei,
Gr. N. lunian