Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Jurnalul Naţional
Anul şi data apariţiei: 30.03.2011
Tematica: dubla cetăţenie - minoritatea maghiară din România
Categoria articolului: ştiri
Autorul articolului: Gabriela Antoniu
Titlul articolului: Gestul lui Csibi Barna, dezaprobat chiar si de etnicii maghiari
Numărul fotografiilor: 0
Acces online: http://www.jurnalul.ro/stiri/politica/gestul-lui-csibi-barna-dezaprobat-chiar-si-de-etnicii-maghiari-573528.html


Gesturile de tipul celui realizat de Csibi Barna la Miercurea Ciuc  când l-a executat simbolic pe Avram Iancu sunt dezaprobate de cetăţenii din România, fie ei români, maghiari sau de alte naţionalităţi, este concluzia unui studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES în perioada 17-18 martie.

La două zile după sărbătorirea Zilei Maghiarilor de Pretutindeni,  gestul lui Csibi Barna era cunoscut de 57% dintre respondenţii la studiu. Gradul de informare cu privire la acest eveniment creşte direct proporţional cu vârsta: despre gestul lui Csibi Barna au aflat 72% dintre cei cu vârsta de peste 65 de ani şi doar 30,8% dintre cei cu vârsta între 18-35 de ani. Doar 37,9% dintre etnicii maghiari chestionaţi spun că au aflat despre acest eveniment.

Totodată, în Transilvania şi Banat notorietatea evenimentului este mai mică (54,3%) decât în regiunea Moldovei (65,9%). Potrivit studiului, 70% dintre respondenţi consideră că gestul lui Csibi Barna va afecta relaţiile dintre români şi maghiari.

Opinia este împărtăşită de cetăţenii români indiferent de etnie: 70,7% dintre români cred că gestul lui Csibi Barna poate afecta relaţiile dintre români şi maghiari, în timp ce 57,6% dintre maghiari, 64,7% dintre romi şi 68,8% dintre reprezentanţii altor etnii cred acelaşi lucru. 57% dintre cei intervievaţi consideră că gestul poate afecta şi relaţiile dintre România şi Ungaria. De aceeaşi părere sunt, în mai mare măsură respondenţii cu şcolarizare scăzută: 65% dintre cei cu maximum opt clase se raliază acesteia faţă de doar 48,4% dintre cei cu studii superioare.

De asemenea, respondenţii din regiuni în care etnicii maghiari sunt mai puţin prezenţi sunt cei mai deschişi în a fi de acord cu ideea că gestul lui Csibi Barna poate afecta relaţiile dintre România şi Ungaria - 62,6% dintre locuitorii din sud şi 58,5% dintre moldoveni, în timp ce doar 48,6% dintre transilvăneni şi bănăţeni cred acest lucru.
47% dintre respondenţi apreciază că gestul lui Csibi Barna "nu reprezintă opinia tuturor maghiarilor din România", în vreme ce 45% susţin că acesta este un gest "provocator la adresa românilor, de sfidare". Este de remarcat faptul că opiniile respondenţilor se radicalizează pe măsură ce creşte vârsta: 52% dintre cei de peste 65 de ani optează pentru dimensiunea ”provocatoare” a gestului, în timp ce doar 37,9% dintre respondenţii cu vârste între 18 şi 35 de ani au aceeaşi părere.

Acţiunea lui Csibi Barna este considerată ”provocatoare” de 54,6% dintre moldoveni, de 44,9% dintre locuitorii din zona de sud a ţării şi doar de 39,2% dintre transilvăneni şi bănăţeni.

De altfel, gestul lui Csibi Barna este considerat ”provocator la adresa românilor, de sfidare" chiar şi de 18,2% dintre etnicii maghiari.

Dubla cetăţenie nu e bine văzută 71% dintre cei chestionaţi au auzit că în data de 15 martie minoritatea maghiară din România a sărbătorit Ziua Maghiarilor de Pretudindeni.  În timp ce 63% dintre respondenţi consideră că este bine ca maghiarii să sărbătorească această zi, 28% susţin contrariul.

Posibilitatea etnicilor maghiari din România de a obţine cetăţenie ungară împarte respondenţii în două tabere: 50% dintre ei au o părere proastă şi foarte proastă despre acest avantaj al maghiarilor, în timp ce 47% au o părere bună şi foarte bună.

Situaţia se schimbă atunci când oficiali maghiari din România beneficiază de acest avantaj. 72% dintre respondenţi nu sunt de acord cu gestul unor Preşedinţi de Consilii Judeţene din România de a obţine şi cetăţenia ungară, pe lângă cea română, iar 36% sunt de părere că aceştia îşi vor schimba atitudinea faţă de România după obţinerea dublei cetăţenii.

Gradul de acceptabilitate faţă de dubla cetăţenie scade odată cu înaintarea în vârstă: doar 18% dintre cei peste 65 de ani sunt de acord cu acordarea dublei cetăţenii, în timp ce pe segmentul 18-35 de ani acordul este de 38,4%.

51% din respondenţi: UDMR, rol negativ în politica românească
31% dintre participanţii la studiu sunt de părere că rolul UDMR în politica românească este unul pozitiv, în timp ce 51% îl poziţionează ca fiind negativ.
De altfel, 19,7% dintre etnicii maghiari spun că UDMR joacă un rol negativ în politica românească.

UDMR este poziţionat negativ mai degrabă de către respondenţii din mediul rural (54,8%) decât de cei din mediul urban (47%) şi de către cei din zona de Sud (53,9%) şi din Moldova (51,2%). Percepţiile negative din Transilvania şi Banat sunt cele mai scăzute la nivelul întregii ţări 46,5%.

UDMR primeşte valenţe nagative pentru politica românească din partea potenţialilor votanţi ai PRM (64%) şi din partea unei părţi importante a potenţialilor alegători USL (59,8%). 58,6% dintre potenţialii votanţi ai PD-L consideră că UDMr are un rol pozitiv în politica românească.

Aproximativ treime dintre respondenţi (32%) nu cunoaşte faptul că UDMR a avut un Congres, iar 67% nu cunosc numele noului preşedinte al Uniunii.

Respondenţii peste 65 de ani sunt şi în această privinţă mai informaţi decât cei tineri: 81,3% dintre cei peste 65 de ani au auzit de Congresul UDMR, spre deosebire de doar 40,9% dintre cei de 18-35 de ani. Nici 10,6% dintre etnicii maghiari nu au auzit de Congresul UDMR.

Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1.177 indivizi de peste 18 ani, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interview). Marja de eroare a fost de ±2,9%.

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.