Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Antena3
Anul şi data apariţiei: 03.01.2011
Tematica: dubla cetăţenie - minoritatea maghiară din România
Categoria articolului: ştiri
Titlul articolului: Preşedinţii CJ din Harghita, Covasna şi Mureş şi-au depus documentele pentru cetăţenia maghiară
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: http://www.antena3.ro/romania/presedintii-cj-din-harghita-covasna-si-mures-si-au-depus-documentele-pentru-cetatenia-maghiara-116067.html


Cei trei preşedinţi de CJ au declarat pentru Mediafax că s-au grăbit să îşi depună actele pentru obţinerea cetăţeniei ungare chiar în prima zi de lucru a noului an pentru a da un exemplu locuitorilor din Transilvania, pe care i-au îndemnat să procedeze la fel.


"Este un drept oferit de statul ungar şi cred că e bine să-l revendicăm încă din primele zile ale anului. Cred că pentru unificarea naţiunii (maghiare - n.r.), chiar şi a acelei părţi rămasă în afara graniţelor, obţinerea dublei cetăţenii este benefică. Asta nu înseamnă că aş dori să trăiesc în Ungaria sau copiii mei ar dori să trăiască acolo deocamdată, este un drept prin care ne putem accentua apartenenţa la aceeaşi naţiune", a declarat Borboly Csaba.

Preşedintele CJ Covasna, Tamas Sandor a venit la Consulat împreună cu soţia şi cei trei copii. Acesta susţine că putea solicita şi obţine cetăţenia ungară încă din 1990, când s-a dus în Ungaria, unde a trăit timp de cinci ani împreună cu soţia sa, însă a aşteptat să poată face acest demers "acasă".

"Aş fi putut să cer cetăţenia maghiară în perioada 1990-1995, când am trăit la Budapesta, dar nu am făcut-o. Am vrut să venim acasă şi să muncim aici. Asta este semnalul meu către secuime, să trăim acasă, în Ţinutul Secuiesc, cu dublă cetăţenie, cu cetăţenia maghiară. Acesta este secretul vieţii mele", a afirmat Tamas Sandor.

Preşedintele CJ Covasna, despre cetăţenia maghiară



La rândul său, Lokodi Edita Emoke, preşedintele CJ Mureş, a declarat că este "unguroaică de când se ştie" şi că cetăţenia ungară pentru care a aplicat luni reprezintă o recunoaştere a faptului că maghiarii trăiesc şi în afara Ungariei.

"M-am născut în judeţul Mureş din părinţi de naţionalitate maghiară, totdeauna am ştiut că sunt unguroaică. Sentimentul că dobândesc un act cu care să dovedesc acest lucru este unul care ţine mai mult de etică. Ne-am născut unguri şi cetăţenia maghiară este o dovadă a naţionalităţii noastre, un act de recunoaştere că există unguri şi în alte teritorii, în afara Ungariei", a spus preşedintele CJ Mureş.

Preşedintele CJ Mureş, despre cetăţenia maghiară



Consulul general al Ungariei la Miercurea Ciuc, Balogh Gyorgy, a declarat, luni, că procesul de depunere a documentaţiilor pentru cetăţenia ungară se desfăşoară conform programărilor făcute începând din 8 noiembrie 2010.

"Avem câteva mii de înscrieri făcute, până în 10.000, ceea ce înseamnă că, dacă cineva nu are programare anterioară, nu va putea să-şi depună actele până în luna martie", a spus Balogh Gyorgy, adăugând că se lucrează în două schimburi, între orele 8:00 şi 19:00. Solicitanţii au multe acte de completat, astfel încât este nevoie de 40 de minute pentru o singură persoană.

Vicepremierul Ungariei a anunţat încă din septembrie 2010 că ţara sa va demara din 2011 procesul de acordare a cetăţeniei ungare etnicilor maghiari de peste hotare care vor solicita acest lucru. Zsolt Semjen anunţa atunci că cererile de cetăţenie vor putea fi depuse la orice oficiu de stare civilă al unei administraţii locale din Ungaria, urmând ca rezolvarea solicitării să se facă în trei luni.

Acordarea cetăţeniei oricărei persoane care o solicită, ai cărei strămoşi provin de pe teritoriul fostului regat ungar şi vorbesc maghiara la un anumit nivel se numără printre cele mai elementare interese ale naţiunii ungare, accentua atunci Semjen, făcând referire la faptul că ţările vecine au extins deja cetăţenia lor proprie la conaţionalii din afara hotarelor lor.

 

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.